Care este abordarea sănătății pe parcursul vieții?
Care este abordarea sănătății pe parcursul vieții?

Video: Care este abordarea sănătății pe parcursul vieții?

Video: Care este abordarea sănătății pe parcursul vieții?
Video: Dezvoltarea personală, Clasa a XII-a, Învățarea pe parcursul vieții – necesitate sau obligație... 2024, Noiembrie
Anonim

The Viaţă - Curs de abordare a sănătății . Acest perspectivă vederi sănătate ca produs al comportamentelor de risc, factorilor de protecție și agenților de mediu pe care îi întâlnim de-a lungul întregii vieți și care au impact cumulativ, aditiv și chiar multiplicativ asupra rezultatelor specifice.

În consecință, care este teoria abordării cursului vieții?

Teoria cursului vieții , mai frecvent numită perspectiva cursului vieții , se referă la o paradigmă multidisciplinară pentru studiul vieții oamenilor, a contextelor structurale și a schimbărilor sociale. Astfel conceptul de cursul vieții implică fenomene sociale diferenţiate pe vârstă distincte de uniforme viaţă -etapele ciclului și cele viaţă span.

Se poate întreba, de asemenea, ce este epidemiologia cursului vieții? Epidemiologia cursului vieții este studiul proceselor biologice, comportamentale și psihosociale pe termen lung care leagă sănătatea adulților și riscul de îmbolnăvire cu expunerile fizice sau sociale care acționează în timpul gestației, copilăriei, adolescenței și mai devreme sau adult. viaţă sau de-a lungul generațiilor (Kuh și Ben-Shlomo 2004).

În acest sens, care este cursul vieții în sănătate și asistență socială?

În epidemiologie, a cursul vieții abordarea este folosită pentru a studia fizicul și social pericolele în timpul gestației, copilăriei, adolescenței, tinerilor adulte și a vârstei mijlocii care afectează riscul de boli cronice și sănătate rezultate mai târziu viaţă.

Care sunt cele trei teme ale perspectivei cursului vieții?

Acestea includ: (1) localizarea socio-istorice și geografică; (2) calendarul de vieți ; (3) eterogenitate sau variabilitate; (4) „legat vieți „și legăturile sociale cu ceilalți; (5) agenția umană și controlul personal; și (6) modul în care trecutul modelează viitorul.

Recomandat: